Autor: Cristina Coman, psihoterapeut și psiholog clinician
Comunicarea dintre părinte și copil este foarte importantă în procesul de creștere al acestuia, dar nu orice conversație este benefică. Este indicat ca orice părinte să își aloce un anumit timp pe zi, fie o oră sau o jumătate de oră, în care să afle cum se simte copilul, pentru a identifica nevoile copilului său.
De ce este esențial să cunoaștem nevoile copiilor?
În funcție de nevoile fiecărui copil, părintele poate alege modelele de educație necesare. Anumiți copii pot avea nevoie de modele de educație mai accelerate în comparație cu alți copii, în timp ce copiii timizi nu pot fi forțați să se comporte total diferit de natura lor.
Plecând de la nevoile copilului, părintele reușește să-l îndrume spre un mediu educațional potrivit sau către o profesie pe care o consideră adecvată cu dorințele și idealurile pe care le are copilul.
Cum alegem modelele pentru a ne crește copiii?
Este normal ca părintele să nu știe cum să își crească copilul, mai ales atunci când este la prima experiență, iar în această situație este indicat să apeleze la un specialist în domeniu, precum consilierul educațional.
Prin consiliere vocațională înțelegem o colaborare între persoanele specializate și copii, care au capacitatea de a identifica încă de la vârste fragede care sunt aptitudinile copiilor. Acest lucru se realizează prin intermediul unor teste specifice, a discuțiilor sau a desenelor efectuate de copii, care sunt corelate și au ca scop orientarea copilului într-o anumită direcție.
Atunci când părinții au profesii pentru care alocă foarte mult timp, iar din cauza acestora petrec prea puțin timp alături de copiii lor, aceștia vor face tot posibilul pentru a nu urma profesiile părinților. Copiii asociază profesiile respective cu limitarea timpului petrecut alături de părinții lor și indiferent de beneficiile pe care acestea le pot aduce în viața lor, nu vor reprezenta un interes pentru viitor.
Ce înseamnă să reușești să fii model pentru copilul tău?
Pentru a fi un model în raport cu copilul tău, este necesară menținerea unui standard. Postura de model poate fi mai dificilă decât cea de părinte, pentru că toată viața părintele trebuie să fie atent la ceea ce face. Copilul vede un model în părintele său, iar părintele trebuie întotdeauna să-i explice copilului tot ceea ce poate și nu poate face pentru el. Părintele sincer, care se ține de cuvânt atunci când promite ceva și care recunoaște atunci când nu știe să facă anumite lucruri este cel mai bun model pentru copilul său.